Vizualizări: 0 Autor: Site Editor Ora publicării: 2024-08-22 Origine: Site
Modelul Pso (Psoriazis) este un instrument critic în domeniul cercetării dermatologice, în special pentru înțelegerea și dezvoltarea tratamentelor pentru psoriazis. Psoriazisul este o boală cronică autoimună a pielii caracterizată prin pete roșii, mâncărime și solzoase. The Modelul Pso , care include diverse modele animale, ajută cercetătorii să simuleze boala într-un mediu controlat pentru a studia mecanismele acesteia și a testa potențialele tratamente.
Psoriazisul este o boală complexă a pielii care afectează milioane de oameni din întreaga lume. Se manifestă ca o erupție cutanată cu mâncărimi, pete solzoase, cel mai frecvent întâlnite pe genunchi, coate, trunchi și scalp. Se crede că afecțiunea este o problemă a sistemului imunitar în care celulele pielii cresc mai repede decât de obicei. Această schimbare rapidă a celulelor are ca rezultat pete uscate, solzoase tipice Psoriazis.
Simptomele primare ale psoriazisului includ:
Pete roșii de piele acoperite cu solzi groși, argintii
Piele uscată, crăpată, care poate sângera
Mâncărime, arsură sau durere
Unghii îngroșate sau crestate
Articulații umflate și rigide
Cauza exactă a Psoriazisul nu este pe deplin înțeles, dar se crede că implică o combinație de factori genetici, de mediu și ai sistemului imunitar. Sistemul imunitar atacă în mod greșit celulele sănătoase ale pielii, accelerând ciclul de producție al celulelor pielii.
Modelele psoriazisului sunt esențiale pentru studierea fiziopatologiei psoriazisului și testarea de noi tratamente. Aceste modele folosesc animale, cum ar fi șoarecii și primatele non-umane (NHP), pentru a reproduce simptomele și mecanismele bolii. Iată câteva dintre modelele cheie de Pso utilizate în cercetare:
Modelul de psoriazis NHP indus de IMQ (Imiquimod) este unul dintre cele mai utilizate modele. Imiquimod este un agonist al receptorului Toll-like care formează un complex imunitar cu molecule endogene. Când este indusă, interacțiunea sa cu TLR (receptorii de tip Toll) induce producerea de IFN-α de tip I, ducând la leziuni ale pielii asemănătoare psoriazisului. Acest model prezintă simptome clinice de eritem, descuamare și îngroșare la nivelul pielii, mimând uman Psoriazis.
În acest model, IL-23 induce celulele T CCR6+ γδ, care joacă un rol esențial în inflamația pielii asemănătoare psoriazisului la șoareci prin producerea de IL-17A și IL-22. Injectarea intradermică de IL-23 reprezintă un model murin mecanicist care recapitulează activarea căilor critice asociate cu fiziopatologia psoriazisului, cum ar fi producerea de IL-17 și anti-microbiene, alături de inflamația epidermică și dermică.
Acest model combină IL-23 și IMQ pentru a induce simptome asemănătoare psoriazisului la șoareci. IL-23 induce celulele T CCR6+ γδ, în timp ce IMQ formează un complex imun cu molecule endogene, ducând la producerea de IFN-α de tip I. Acest model de combinație este utilizat pentru a studia efectele sinergice ale acestor doi agenți în inducerea psoriazisului.
În acest model, IL-23 și IL-36 sunt utilizate pentru a induce simptome asemănătoare psoriazisului. IL-36 induce producerea de CXCL1 și CCL20 din keratinocite și fibroblaste, atrăgând neutrofile și celule T. IL-36 reglează, de asemenea, expresia mitogenilor de keratinocite și induce producția de IL-36 într-un mod autocrin. IL-36 eliberat reglează în creștere producția de IL-23 din celulele dendritice activate (DC), ceea ce duce la proliferarea în continuare și inducerea chemokinelor a keratinocitelor.
Similar cu modelul NHP, IMQ a indus șoareci Modelul de psoriazis folosește Imiquimod pentru a induce simptome asemănătoare psoriazisului. Se știe că tratamentul topic cu IMQ exacerba psoriazisul la pacienții tratați, atât la locul local de tratament cu IMQ, cât și distal. La șoareci, IMQ topic induce o boală asemănătoare psoriazisului și este utilizat pe scară largă pentru a studia mecanismele de bază și eficacitatea farmacologică.
Modelele Pso sunt de neprețuit în cercetarea dermatologică din mai multe motive:
Înțelegerea mecanismelor bolii : Aceste modele ajută cercetătorii să înțeleagă mecanismele de bază ale psoriazisului, inclusiv rolul sistemului imunitar și al factorilor genetici.
Tratamente de testare : modelele Pso sunt utilizate pentru a testa eficacitatea și siguranța noilor tratamente înainte de a fi testate pe oameni. Acest lucru ajută la identificarea potențialelor efecte secundare și la determinarea dozelor adecvate.
Dezvoltarea de noi terapii : prin studierea efectelor diferitelor tratamente asupra Modelele Pso , cercetătorii pot dezvolta noi terapii care vizează căi specifice implicate în psoriazis.
Îmbunătățirea tratamentelor existente : modelele Pso pot fi, de asemenea, utilizate pentru a îmbunătăți tratamentele existente prin identificarea modalităților de a le spori eficacitatea sau de a le reduce efectele secundare.
Modelul Pso este un instrument crucial în lupta împotriva psoriazisului. Replicând simptomele și mecanismele bolii la animale, cercetătorii pot obține o înțelegere mai profundă a psoriazisului și pot dezvolta tratamente mai eficiente. Pe măsură ce cercetările continuă, aceste modele vor juca un rol esențial în îmbunătățirea vieții celor afectați de această afecțiune cronică a pielii.